Tara care alege mereu prost: despre nesimtire si aritmetica

La inceputul acestei campanii, mi-am propus sa nu 'acopar' alegerile. M-am gandit ca nu voi schimba nimic din mersul acestei campanii electorale. Ca suntem o mana de oameni, aceeasi masa critica de 2000-3000 de prieteni pe Facebook, care nu vor face decat sa isi mentina starea de motivatie interschimband texte pe care numai ei le inteleg si afise smart cu Monica Macovei.

Nu s-a schimbat nimic dupa primul tur. A murit poate speranta plapanda care respira numai atunci cand vedeam cati dintre prietenii mei si-au schimbat poza de la profil pentru un M! Aproape ca am uitat (iarasi!) legile statisticii si reprezentativitatii...

Cu toate astea exista o serie de dovezi de nesimtire pe care cred ca ar trebui sa le sanctionam cu totii, altfel ele se vor pereniza, vor deveni parte din cutuma electorala si asa bolnava a natiei.

1. Lipsa dezbaterii
Nu pot sa inteleg cum se poate alegere fara dezbatere. Dezbaterea, argumentarea fac parte din orice exercitiu democratic sanatos. Pana si cand eram prospat iesiti din Revolutie stiam asta. Desi eram copil, imi aduc aminte intalnirile stangace intre Iliescu, Campeanu si Ratiu. Nu  pot sa inteleg  cum inghitim cu atata docilitate faptul ca unele dintre Domniile lor pur si simplu refuza sa isi puna in priza neuronul din respect pentru popor.

2.Jocul iresponsabil cu istoria
Pur si simplu, nu ai dreptul sa il faci pe Basescu Hitler si pe Monica Macovei Stat islamic, indiferent de presupusul lor grad de nocivitate. Asta arata lipsa ta totala de respect fata de genocid, fata de istoria unor popoare, absenta oricarei fibre morale. Aici nu e vorba despre habarnism (ca in atatea alte situatii) ci de rea vointa iar asta e chiar mai grava. Da masura magnitudinii abuzurilor de putere pe care esti in stare sa le faci.

3. Argumentarea prin agresiune
Pentru un absolvent de drept capacitatea argumentativa este esentiala. Pentru un Presedinte, este cruciala. Tipul asta, care nu reuseste sa aduca niciodata un argument factual si contracareaza intotdeauna cu mojicie printr-o glumita sau printr-o agresiune, se va aseza la masa negocierilor cu toti marii lumii. Aceia care sunt absolventi de Ivy League sau de Sciences Po si care au invatat logica formala la gradinita. Pana si Think again: how to reason and argue de pe Coursera ar fi fost suficient ca sa inteleaga cate erori logice face intr-o propozitie.

Pe langa aceste detalii personale care ma agreseaza sistematic, se pot imputa faptele: proasta organizare, turismul electoral si mana larga fata de listele speciale, stavila in fata votului studentilor + diasporei etc.

Intre timp, care ii sunt contracandidatii? Iohannis e sec si neconvingator, Macovei se adreseaza exclusiv intelectualilor dar, din pacate, nici mesajul, nici personalitatea ei nu se pot alipi publicului mai putin educat (in pofida tentativei cu pisica), Udrea este ceea ce stim cu totii mai putin vreo 5% dintre noi, Hunor e 100% maghiar, Dan Diaconescu si Corneliu Vadim Tudor sunt candidatii barfitorilor schizoizi cu probleme de autoritate si insertie in realitate, restul sunt nesemnificativi mai putin Calin Popescu Tariceanu pe care nu il pot sintetiza (ceva sugestii?).

***

Artimetica, asa indigesta cum mi-a fost ea azi dimineata,  imi arata insa si altceva:

- o tara in care psihopatia (DD+CVT: 7%) are mai multa putere de convingere decat ratiunea (MM: 4,46%)
- 40% VP + 1/2din Tariceanu + Hunor + 1/2 din DD+CVT=51%. Ati vazut, ca sa nu protestati am pus jumatate nu intreg. Intreg ar fi dat 55%!!!

Singurele sanse:
- un mesaj mai puternic, mai convingator, mai decis sa castige, nu doar sa candideze din partea lui Iohannis
- mai putina frauda/turism electoral
- mai mare mobilizarea in randurile tinerilor absolventi de studii superioare
- presiune pe ambasade si MAE pt o mai buna desfasurare a votului diasporei (semnati petitia)
- speranta ca electoralul dreptei sa ramana al dreptei indiferent ce spun candidatii (ma gandesc la Udrea si chiar la Tariceanu, de ai dnei Macovei nu ma prea indoiesc)

***
Nu am nicio idee daca dl Iohannis e bun de ceva. Nu l-am auzit vorbind decat prea putin, nu ii cunosc bine pozitionarea politica. Nu am niciun fel de fanatism in ceea ce il priveste pe dumnealui sau pe alt candidat al acestor alegeri. Am numai o senzatie persistenta de greata atunci cand ma gandesc la evenimentele din iunie 2012. Nu pot sa mi le inchipui ruland in bucla inca 5 ani. Si as vrea sa pot dezlipi de pe Romania eticheta asta de "tara care alege mereu prost". Ne vedem pe 16 noiembrie la vot!



Comentarii